Telina lupta impotriva cancerului

Telina este una dintre legumele care nu trebuie sa lipseasca din casa. Se poate gasi in tot timpul anului la piata si la supermarket, iar beneficiile sale sunt unele care nu pot fi deloc neglijate.

Frunzele si radacina de telina pot fi consumate si in stare cruda, asa ca timpul de preparare este scurt. Din frunze se poate pregati un suc delicios, iar din tulpina multe preparate foarte gustoase.

Telina reduce aciditatea gastrica, lupta impotriva cancerului, are efect laxativ si diuretic, scade tensiunea arteriala si sustine activitatea normala a functiei renale.

Specialistii sustin ca telina este un excelent antiinflamator in tractul digestiv, iar polizaharidele fara amidon  din ea sunt responsabile de aceasta functie.

Acestia au identificat si alte tipuri de antioxidanti in telina, in afara de binecunoscuta vitamina C, iar acestia ajuta in lupta cu radicalii liberi si cu daunele de oxigen din celulele noastre, vasele de sange si organe.

Daca planuiti sa gatiti la abur legume, includeti si telina, fara a va fi teama ca isi va pierde din proprietatile antioxidante in timpul prepararii. Intr-un studiu recent, cercetatorii au comparat impactul pe care il are prepararea la abur timp de 10 minute versus prepararea prin fierbere, timp de 10 minute si blansarea(operatie de sterilizare, prin oprire, a alimentelor), timp de 3 minute in apa fiarta.

In cazul gatitului la abur, intre 83-99% dintre antioxidanti au ramas in telina dupa 10 minute. La blansare si la fierbere s-au pierdut antioxidantii in proportie de 38-41%, informeaza whfoods.com.

Specialistii recomanda ca telina sa fie consumata intr-o perioada de 5-7 zile de la cumparare, iar cea 

refrigerata pentru perioade lungi de timp ar trebui evitata, deoarece au loc pierderi masive de fenoli pe durata congelarii.

Telina contine vitamina K in proportie de 32.8%, molibden, un oligoelement esential in alimentatie, in proportie de 11.2%, acid folic, 9,5%, dar si potasiu, mangan, fibre, acid pantotenic, vitamina B2, cupru, vitamina C, vitamina B6, calciu, fosfor, mangneziu si vitamina A.

Leguma mai este laudata si pentru suportul cardiovascular pe care il ofera si scaderea riscului de inflamare cardiovasculara, are si un efect calmant asupra sitemului nervos, iar pentru cei care au pietre la vezica biliara si cea urinara trebuie sa consume telina cat mai des, deoarece ajuta la eliminarea lor.

Cartofii dulci, beneficii pentru sanatate

Cartofii dulci se consumă de mii de ani în toată lumea, însă sunt puţini cei care le cunosc proprietăţile benefice.

Faţă de cartofii cu care suntem obişnuiţi, cei dulci sunt mai să­nătoşi, mai săraci din punct de vedere caloric şi super bogaţi în betacaroten – de unde şi cu­loarea lor portocalie. Preţul lor este destul de piperat dar pentru creşterea imunităţii (cel puţin la cei mici) şi pentru pro­tecţia inimii merită cumpăraţi.

Au miezul portocaliu, coaja roşie, purpurie sau portocalie mult mai subţire decât la ceilalţi, cartofii dulci au în com­poziţia lor şi multă vitamina A şi potasiu, vitaminele B6 şi C, mangan, fier, cupru şi fibre. De exemplu, cantitatea de vita­mina C pe care o conţine un car­tof dulce (care este destul de mare) reprezintă aproape 25% din cantitatea zilnică reco­man­dată.

Dar să vedem bolile care pot fi tratate sau ameliorate cu cartofi dulci. Un consum re­gulat de cartofi dulci protejează îm­potriva apariţiei infarctului sau a accidentelor vasculare cere­brale şi ajută la menţinerea funcţiei cardiace în limite nor­male. Conţinutul de vitamine B şi C din cartofii dulci poate diminua hipertensiunea cau­za­tă de indigestie sau de o ali­mentaţie necorespunzătoare, dar dacă hipertensiunea este instalată din cauza diabetului aceşti cartofi trebuie evitaţi.

Este bine de ştiut că un cartof dulce de mărime medie, fiert sau copt, consumat zilnic protejează inima deoarece nu conţine grăsimi – nici col­esterol. Când vorbim despre imu­nitate şi cartofi dulci legătura este făcută de beta­coarotenul existent, un antioxi­dant foarte puternic. Mai ales când există viroze în sezonul rece este bine să consumaţi câte un cartof dulce pe zi.

Aceşti minunaţi cartofi dulci, spun cercetătorii, sunt un ex­celent adjuvant în cazul afec­ţiunilor stomacale şi intestinale, dar mai ales sunt foarte eficienţi în tratarea ulce­rului gastric (de care suferă din ce în ce mai mulţi români).

Sucul de cartofi dulci este un minunat pansament gastric pentru cei care suferă de astfel de afecţiuni, dar la fel de bună este şi apa în care au fiert aceşti cartofi. Pentru cine suferă de constipaţie, con­su­mul de cartofi dulci ajută foarte mult şi repede, reduce durerea şi inflamaţiile care se produc, dar sucul trebuie consumat imediat după stoarcere.

Alte studii arată că un consum regu­lat de cartofi dulci îmbu­nătăţeşte vederea nocturnă şi este benefic şi în alte afecţiuni ale vederii, datorită cantităţii importante de betacaroten. Având un conţinut bogat în vita­mine, calciu şi alte minerale car­tofii dulci sunt indi­caţi persoanelor care suferă de reumatism, atenuând durerile reumatismale. Sunt bogaţi în magneziu şi previn formarea cal­culilor renali; vitamina B6 este necesară pentru reînnoirea celulară şi are o acţiune be­nefică asupra sistemului ner­vos – ne face să învingem mult mai uşor stresul. Aceşti cartofi sunt uşor digerabili (cei din cartofii dulci) şi facilitează digestia – de aceea sunt re­comandaţi şi celor care nu pot digera alimente grele.

Da­torită concentraţiei mari de vitamina C, fier şi alte elemente nutritive, cartofii dulci sunt recomandaţi în cazuri de bronşită, artrită şi astm. Car­to­fii dulci sunt foarte eficienţi în diminuarea infla­maţiilor, atât consumaţi intern cât şi utilizaţi extern. Daţi pe răzătoare se pot folosi sub formă de comprese pentru a trata inflamaţiile ex­ter­ne şi ar­surile. Dacă suferiţi de anemie cu deficienţe de fier, cartoful dul­ce este leguma care nu tre­buie să lipsească din alimen­taţia zilnică. Fierul de care puteţi beneficia în urma con­sumului de cartofi dulci va aju­ta echilibrarea hemoglobinei din organism. Există o singură condiţie: să fie consumaţi în mod regulat de două ori pe săp­tămână alături de alte alimente bogate în fier.

Cartofii dulci pre­vin apariţia cancerului şi au pro­prietăţi deosebite antiîm­bătrânire datorită antioxidan­ţilor care luptă împotriva radi­calilor liberi. 100 de grame (sau mai mult) de cartofi dulci pe zi pot reduce riscul apariţiei can­cerului de plămâni.

Pomelo, beneficii pentru sanatate

Pe perioada anotimpului rece e indicat să mâncăm cât mai multe citrice, iar pomelo este unul dintre ele. Deşi mulţi îl ocolesc, aceast fruct are multe proprietăţi miraculoase pentru organism datorită aportului de vitamina C, fibre şi potasiu.

Iată câteva dintre beneficiile acestei combinaţii grapefruit-portocală numită pomelo:
- previne anemia datorită conţinutului crescut de vitaminei C ce ajută la o mai bună absorbţie a fierului.
- întăreşte sistemul imunitar prin activarea celulelor imune care protejează organismul de bacterii şi virusuri care pot cauza viroze respiratorii şi răceli, frecvente mai ales în sezonul rece.
- reglează tensiunea arterială datorită conţinutul crescut de potasiu şi pectină. Astfel  îţi vei menţine inima sănătoasă.
- previne infecţiile urinare - vitamina conţinută de fruct combate inflamaţiile din corp şi ajută la creşterea acidităţii din urină, care are capacitatea de a reduce dezvoltarea bacteriilor din tractul urinar.
- e ideal în curele de slăbire (are doar 30-35 calorii/100g) deoarece conferă saţietate şi conţine substanţe care grăbesc arderea grăsimilor. Iar fibrele conţinute au şi rol de a înfrâna poftele alimentare.
- asigură un tranzit intestinal sănătos şi previne apariţia constipaţiei,a balonării şi a hemoroizilor prin intermediul cantităţii mari de fibre din pomelo
- previne sângerarea gingiilor şi slăbirea rădăcinii dinţilor, ajutându-vă să aveţi o dantură puternică şi sănătoasă.
- vindecă ţesuturile deoarece activează enzimele implicate în producerea de colagen, o proteină care tonifică pielea şi îi menţine elasticitatea.
- previne osteoporoza şi vă ajută să aveţi articulaţii sănătoase, pomelo fiind o sursă importantă de calciu, cu rol esenţial în menţinerea densităţii osoase.

Scapa rapid de raceala cu otet

Oţetul este apreciat de secole pentru proprietăţile sale curative, fiind folosit cu succes în ameliorarea multor probleme de sănătate. Revista „Click! pentru femei“ îţi spune care sunt beneficiile lui.

Ajută nasul înfundat
O cană cu oţet se diluează în două căni cu apă, amestec în care înmoi o bucată de pânză. O storci şi îţi masezi cu ea braţele, picioarele şi trunchiul, apoi stai învelită, pentru a elimina răceala prin transpiraţie. Dacă ai febră mare, repetă procedeul din 15 în 15 minute. În cazul în care ai nasul înfundat, încălzeşte o cană cu oţet şi inhalează aburul sau pune pe piept o compresă înmuiată în oţet diluat în apă fierbinte, după care acoperă zona cu o folie de plastic.
Eficient în caz de întinderi musculare
Dacă te dor muşchii, masează zonele afectate cu oţet. Pentru un efect vizibil, amestecă 4 linguri de oţet cu 50 de picături de ulei volatil de mentă şi masează pielea cu acest amestec. În cazul în care ai făcut o întindere musculară, amestecă 100 de grame de argilă lichidă cu 4 linguri cu oţet. Compoziţia se aplică pe locul afectat, o dată pe zi, remediul fiind recomandat şi pentru întărirea ligamentelor.
Cicatrizează rănile
În cazul în care te-ai lovit şi locul s-a învineţit, pune pe zona afectată o compresă înmuiată în oţet cald, masând uşor pielea cu mişcări circulare. Astfel, circulaţia sângelui este stimulată în locul respectiv, iar vindecarea accelerată. Totodată, compresele cu oţet ajută la reducerea inflamaţiei şi la dezinfectarea rănii.
Reglează ciclul
Poţi lua câte o lingură de oţet cu puţină miere amestecate într-un pahar cu apă şi în cazul în care ai hemoragie pe perioada ciclului menstrual. Totuşi, se recomandă consultul unui medic specialist, mai ales în cazul în care suferi de alte afecţiuni cronice.
Tonic pentru imunitate
Oţetul conţine vitamina C şi bioflavonoide (antioxidanţi puternici), substanţe care ajută la întărirea sistemului imunitar şi la distrugerea bacteriilor şi a virusurilor virale. Consumat în salate, oţetul reduce riscul de formare a cheagurilor de sânge, graţie bioflavonoidelor care întăresc pereţii capilari şi fluidifică sângele.

Capsunile lupta impotriva cancerului?

Căpșunile au o istorie de peste 2000 de ani. Atat fructele, cat și frunzele au fost folosite din cele mai vechi timpuri în scopuri terapeutice.
Specialiștii spun că aceste fructe aromate sunt secretul longevității, deoarece abundă în antioxidanți care previn apariția bolilor asociate cu riscul crescut de deces. Căpșunile au proprietăți anticancerigene, anti-neurodegenerative și antiinflamatorii.
Scad colesterolul răuCele mai importante substanțe nutritive, cu rol antiinflamator, prezente în căpșuni sunt: antocianinele, flavonoizii și resveratrolul. Aceste substanțe protejează inima și reduc stresul oxidativ, împiedicand distrugerea vaselor de sange.
In plus, căpșunile sunt o sursă bună de vitamina C, fitonutrienți și mangan, mineral antioxidant important care luptă împotriva radicalilor liberi, prevenind afectarea celulară.
Nu în ultimul rand, căpșunile reduc nivelul colesterolului rau din sange și diminuează activitatea de conversie a agiotensinei, o enzimă a cărei hiperactivitate crește riscul de hipertensiune arterială.
Echilibrează valorile zahărului din sangeUn alt beneficiu al căpșunilor descoperit de către cercetători se referă la menținerea în limite normale a nivelului de zahăr în sange.
Acest efect benefic al căpșunilor se datorează polifenolilor care inhibă activitatea enzimei numită alfla-amilază responsabilă de descompunerea amilozei din amidon în zaharuri simple.
Astfel, dacă acțiunea acestei enzime este redusă, se eliberează mai puține zaharuri simple în sange si se reduce, implicit, riscul de apariție a diabetului zaharat de tip 2.
Luptă împotriva canceruluiPrintre factorii principali care stau la baza apariției cancerului se numără stresul oxidativ, inflamația cronică și excesivă și lipsa de antioxidanți din organism.
Insă, printr-un consum regulat de căpșuni toti acești factori sunt diminuați, reducandu-se astfel riscul de apariție a cancerului.
Fitonutrienții din compoziția căpșunilor luptă  în mod eficient împotriva cancerului prin diminuarea activității enzimelor răspunzătoare de producerea inflamației.

Macesele au un continut foarte mare de vitamina C

Macesul (rosa canina)este o specie din genul Rosa, inrudita cu trandafirul. Macesele au un continut foarte mare de vitamina C, dar ele contin si alte vitamine B1, B2, K, PP. Contin de asemenea substante minerale si zaharuri. Foarte bogat in acizi grasi esentiali este uleiul de macese.

Recoltarea maceselor este bine sa fie facuta atunci cand fructele sunt in parga, deoarece atunci, continutul de vitamina C este maxim. Recoltarea se face numai manual.
Tratamentele cu macese, maresc capacitatea de aparare a organismului, maresc permeabilitatea si elasticitatea capilarelor, ajuta la pastrarea sanatatii rinichilor, trateaza anemiile,etc.
Infuzuzia de macese, fortifica organismul fiind foarte benefica in perioadele de convalescenta. Ajuta la tratarea unor afectiuni ale ficatului si stimuleaza secretias biliara. Este un adjuvant de nadejde in tratarea arteritei, aterosclerozei sau hipertensiunii arteriale.
Infuzia de macese se prepara adaugand peste 1 lingurita de fructe 250 ml de apa clocotita. Se acopera cana 15 minute.
Prin continutul mare de vitamina C, macesele intarzie imbatranirea, neutralizand radicalii liberi.
Decoctul de macese este foarte bun in prevenirea formarii calculilor renali. Se foloseste si in curele de dezintoxicare ale alcoolicilor.
Siropul de macese este o adevarata sursa de vitamine si minerale. Are rezultate foarte bune in tratarea anemiilor la copii, in cresterea poftei de mancare sau ca adjuvant in bolile nervoase. Se fac cure de 60 de zile si se iau 3-4 lingurite de sirop pe zi.
Tonic si vitaminizant este maceratul de macese. Maceratul de macese se prepara astfel: se pune la fiert 1l de apa si se adauga 400g de macese. Se lasa sa dea in cateva clocote dupa care se trece totul printr-o sita, separarandu-se astfel sucul cu pulpa de seminte. Peste sucul cu pulpa se adauga 500g miere, se amesteca si se lasa la macerat 3-4 zile. Se consuma toata iarna. Este deosebit de eficient in prevenirea racelilor si in fortifierea organismului.