Timp de 10 ani Basescu a trait bine, romanii nu

Jumătate de milion de euro şi un teren agricol de 300 de hectare s-au adăugat la averea familiei Băsescu în 2013. Preşedintele bugetar nu a reuşit să explice românilor cum îşi permite fiica sa Ioana să cheltuiască mii de euro pe lună pentru a îndeplini visul de moşier al tatălui.

În plan politic, Traian Băsescu a blocat anul trecut aproape toate proiectele USL, de la modificarea Constituţiei la bugetul de stat. Pactul de coabitare care trebuia să consfinţească pacea cu Victor Ponta a rămas o simplă hârtie.

Setea de îmbogăţire a lui Traian Băsescu şi ambiţiile de latifundiar nu s-au oprit la casa din Mihăileanu sau la vila Dante pe care şi-o pregătea pentru perioada de după încheierea mandatului. Şi-a cumpărat prin fiica sa, Ioana, un teren agricol de 300 de hectare în judeţul Călăraşi, a cărui valoare depăşeşte 1 milion 300 de mii de euro. Din această sumă, peste un milion de euro a fost acoperită printr-un credit agricol de la banca de stat CEC.

Se ridică aşadar un mare semn de întrebare. Şi-a folosit Traian Băsescu influenţa pe lângă preşedintele CEC, Radu Graţian Gheţea ca să obţină acest credit ? O variantă de răspuns a venit de la fostul ministru de Finanţe, Daniel Chiţoiu.

"Cred ca domnul preşedinte Gheţea a dat fuga la domnul preşedinte Băsescu pentru a cere sprijinul pentru a nu fi schimbat în eventualitatea în care se schimba sistemul", a declarat Daniel Chitoiu, la acea vreme ministru al Finanţelor.

Basescu a recunoscut că l-a sunat pe Chiţoiu, dar ca să-i pună în vedere să nu facă schimbări la CEC pe criterii politice. În tranzacţia de la Nana, Băsescu l-a implicat şi pe Adrian Rădulescu, la acea dată consilier prezidenţial plătit din bani publici. Rădulescu a recunoscut că a verificat personal terenul şi că a sfătuit-o pe Ioana Băsescu să-l cumpere.

Un alt personaj implicat în afacerea Nana este Lucian Papici, procurorul DNA care a verificat dacă pământul este liber de sarcini. Dezvăluirea legată de Papici şi anunţul parlamentarilor USL că vor constitui o comisie de anchetă l-au scos din sărite pe Traian Basescu, care a afirmat că nu l-a cunoscut niciodată pe procuror.

În replică, premierul Victor Ponta l-a acuzat de minciună pe Traian Băsescu.

Scandalul Nana nu e primul în care procurorul Papici a fost mărul discordiei între preşedinte şi premier. Câteva luni mai devreme, Basescu l-a acuzat pe Ponta de intervenţii brutele în justiţie pentru că l-a girat pe procurorul general Tiberiu Niţu să-l schimbe din funcţie pe Lucian Papici. Procurorului DNA i se terminase mandatul în fruntea secţiei a I-a, dar pentru Băsescu asta nu a contat.

Demiterea prin fax a lui Papici l-a determinat pe Băsescu să anunţe că vrea să denunţe pactul de coabitare. Războiul Palatelor a fost mediat de reprezentanţi ai ambelor părţi, dar asta nu a adus pacea. Un nou scandal a izbucnit între preşedinte şi premier din cauza modificărilor aduse Codului Penal în Parlament. Isteriile publice ale lui Băsescu au avut iarăşi ecou în birourile ambasadorilor străini la Bucureşti.

Coabitarea prin boicotare a durat pe tot parcursul anului 2013. Memorandumul cu Rompetrol, privatizarea CFR Marfă sau noua lege a referendumului au fost pe rând motive de gâlceava între Palate. şi ca în toţi anii de mandat, aliatul sau numarul unu, Curtea Constituţională a jucat în favoarea lui Băsescu. Pe final de an, şeful statului a pus din nou tunurile pe Victor Ponta. Ca să promulge bugetul de stat, fără de care Guvernul nu ar fi putut mări pensiile începând cu 1 ianuarie,Traian Basescu i-a forţat mâna premierului.

Daca în ceea ce priveşte puterea a mimat coabitarea, în privinţa opoziţiei, Băsescu a oficializat ruptura.

Supărat că protejata sa, Elena Udrea nu a ieşit preşedinte al formaţiunii, Băsescu a anunţat din sufragerie divorţul de PDL.

Drumul lui Băsescu nu înseamnă nicidecum retragerea din politică după terminarea mandatului. Ba dimpotrivă. Şi-a pus pe picioare un nou partid pentru a-i asigura un nou mandat în Parlamentul European, Elenei Băsescu.

Mezina preşedintelui a fost şi 2013 mai degrabă o prezenţă mondenă. S-a vorbit despre averea ei la care s-a adăugat jumătate de milion de euro din darul de nuntă, iar pe final de an şi-a botezat copilul. O ocazie de care a profitat şi Traian Băsescu pentru a-şi promova imaginea şi ideile unioniste cu Moldova. Iar, naşul nepoatei preşedintelui, Dorin Chirtoacă, primar la Chişinău, se va asigura ca voturile moldovenilor cu cetăţenie română să meargă în urna partidului lui Băsescu. 

Compania RDS acuzata de monopol

Milionarul Zoltan Teszari, care detine imperiul RCS&RDS, este acuzat de monopol si ca profita de acest lucru pentru a impune propriile reguli, in detrimentul clientilor.
Compania RCS&RDS, care se autointituleaza „lider pe piata din Romania in furnizarea serviciilor de internet si de televiziune prin cablu si satelit si este cel mai mare furnizor alternativ de servicii de telefonie fixa”, detine monopol pe aceste servicii, atat la nivel national, cat si in unele judete unde este, practic, stapan. Tocmai de aceea se si comporta ca atare. Piata de televiziune prin satelit din Romania este controlata in proportie de peste 90% de trei mari companii: RCS&RDS – Digi, Romtelecom – Dolce si UPC – Focus Sat. Potrivit datelor ANCOM, anul trecut existau 5,92 de milioane de abonati la serviciile TV, din care 3,67 milioane de abonati la serviciile TV prin cablu, 2,21 milioane de abonati la serviciile DTH (satelit) si 35.000 de abonati la serviciile IPTV. Si, tinand cont de faptul ca RCS&RDS a depasit deja pragul de 3 milioane de clienti, rezulta ca firma lui Teszari a trecut  pragul de 50%, in conditiile in care ceilalti doi operatori au impreuna maximum 40%.
Clienti umiliti

Milionarul Zoltan Teszari este acuzat ca a monopolizat piata si ca se comporta precum un stapan pe plantatie

Detinand monopol in mai multe judete, RCS&RDS isi permite sa se comporte precum un stat in stat. „In Arad este monopol RCS&RDS, nu mai exista alt operator de distributie pe cablu, asa ca trebuie sa suport in continuare cele 30 de programe unguresti la care nu ma uit precum si restul de Digi locale care nu ma intereseaza“, se plange un client din Arad pe unul dintre forumuri. Un alt oras captiv acestui operator este  Brasovul, iar lista poate continua cu Salaj, Cluj, Satu Mare, Timis etc. In legatura cu acest aspect, reprezentantii Consiliului Concurentei au declarat ca vor efectua o ancheta: „Va fi supus analizei si segmentul serviciilor de acces la infrastructura de telecomunicatii din Bucuresti, in scopul evaluarii puterii de piata a companiilor active in acest sector”.

Chevron vrea să înceapă explorarea

Chevron a anunţat că vrea să înceapă explorarea perimetrului de gaze de şist de la Bârlad în a doua jumătate a acestui an.
Într-un raport publicat de grupul american şi prezentat de mediafax se arată că „Forarea unui puţ de explorare este planificată pentru a doua jumătate a lui 2013”. De asemenea în aceaşi perioadă este programată achiziţia de studii seismice 2-D la cele trei perimetre pentru care compania deţine drepturile de explorare şi exploatare în judeţul Constanţa.
Managerul Chevron pentru România, Tom Holst, declarase în urmă cu 3 săptămâni, că firma este în stadiul de obţinere a avizelor necesare demarării procesului de evaluare a depozitelor din judeţele Vaslui şi Constanţa. El nu au putut preciza când va începe efectiv exploatarea gazelor de şist. El a menţionat că „Operaţiunile de prospectare vor dura între trei şi cinci ani, după care compania Chevron şi Guvernul României vor evalua rezultatele acestui studiu.”, precizând că „dacă se vor găsi cantităţi fezabile, atunci Chevron va începe exploatarea. O producţie durează, în medie, 25 de ani, deci un proiect de lungă durată”.
Chevron deţine în România un perimetru de explorare/exploatare a gazelor la Bârlad şi trei perimetre în judeţul Constanţa, respectiv Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti. Acordurile pentru cele trei perimetre de la malul Mării Negre vizează explorarea, dezvoltarea şi exploatarea perimetrelor.