Broccoli o leguma care lupta cu cancerul

Un nou studiu dezvaluie ca, pe langa efectul lor anticancerigen, legumele crucifere sunt extrem de utile impotriva radiatiilor.

Ca si alte vegetale, broccoli contine fitonutrienti, sulforafan care au importante efecte anti-cancerigene.
Totodata, oamenii de stiinta au descoperit ca sulforafanul mareste capacitatea enzimelor de a detoxifia organismul, posibil prin alterarea genelor de expresie, cele care grabesc curatarea substantelor carcerigene.
Protejeaza impotriva afectiunilor cardiovasculare

Broccoli a fost aleasa dintr-un numar mare de legume si fructe ca detinand cele mai ridicate capacitati cardioprotective. Cei peste 100.000 de indivizi care au participat la studiu si care au adoptat o dieta bazata pe broccoli, ceai, ceapa, mere (toate bogate in flavonoizi), prezentau un risc cu 20% mai scazut in dezvoltarea afectiunilor cardiovasculare.

Pentru oase mai puternice

Cand trebuie sa iti intaresti sistemul osos, alege broccoli.  O cana cu broccoli contine 74 mg de calciu si 123 mg de vitamina C care ajuta la absorbtia calciului in oase si toate aceste beneficii cu numai 44 calorii.  Broccoli este mai eficient decat portocalele, deoarece o portocala are 69 mg vitamina C, nu contine calciu si are cu aproximativ 50-60% mai multe calorii. Cat despre produsele lactate, despre care se spune ca sunt sursa sigura de calciu, acestea nu contin vimania C, ci grasimi saturate - din caterogia celor "rele". Un pahar cu lapte are 121 calorii, dintre care 42 de calorii provin din grasimi.

Previne cataracta

Contine puternici antioxidanti din familia carotidelor numiti luteina si zeaxantin, care se gasesc in cantitati mari la nivelul cristalinului sau "lentila ochiului", dupa cum mai este numit. Cei 36.000 de persoane care au participat la studiu au consumat broccoli de cel putin 2 ori pe saptamana, iar rezultatele arata ca acestia prezinta un risc cu 23% mai scazut de a dezvolta cataracta in comparatie cu persoanele care nu consuma broccoli.

Magnetosfera pamantului e in pericol?

Planete aparent habitabile pot fi totuşi improprii pentru viaţă, dacă şi-au pierdut „scutul magnetic” care le protejează de radiaţii, spun oamenii de ştiinţă.
Pentru a găzdui viaţa aşa cu o cunoaştem noi, o planetă are nevoie de o atmosferă densă, bogată în vapori de apă, şi de apă lichidă la suprafaţă. Oamenii de ştiinţă judecă dacă o planetă este habitabilă sau nu estimpând în ce măsură îndeplineşte aceste condiţii, estimarea făcându-se de obicei, pe baza distanţei la care se găseşte planeta respectivă faţă de steaua sa.
Însă nu numai distanţa faţă de stea contează în aprecierea unei planete drept habitabile, se arată într-un articol publicat recent.
O planetă îşi poate pierde apa din cauza vânturilor stelare - valuri de particule încărcate electric - dacă nu este protejată de un câmp magnetic puternic, afirmă cercetătorii de la Universitatea din Antioquia,  Columbia.
Mars şi Venus nu au câmpuri magnetice şi se crede că vânturile stelare au împrăştiat cea mai mare parte a atmosferei lui Marte, în vreme ce atmosfera venusiană a rămas compusă în majoritate din dioxid de carbon, ceea ce o face toxică.
Un câmp magnetic îi protejează, de asemenea, pe locuitorii unei planete de radiaţiile cosmice periculoase (aşa cum câmpul  magnetic al Pământului protejează biosfera  terestră).
La generarea câmpului magnetic al unei planete contribuie nucleul fierbinte, topit, al planetei; de aceea, cercetătorii au calculat cât timp i-ar trebui unei planete solide pentru a se răci   atâît de mult, încât „generatorul ei magnetic” intern să nu mai funcţioneze.
Apoi, au verificat datele privind 3 binecunoscute exoplanete despre care se crede că ar fi propice vieţii: Gliese 581d, HD 40307g şi GJ 667Cc.
Rezultatele arată că primele două planete au câmpuri magnetice încă îndeajuns de puternice (deşi la limită), însă a treia e deja „terminată”.
Conducătorul echipei de cercetători, Jorge Zuluaga, a accentuat importanţa luării în considerare a câmpului magnetic atunci când se estimează şansele unei planete de a fi propice vieţii.
„Dacă vrem să evaluăm habitabilitatea unei planete cât mai exact posibil, avem nevoie de această informaţie, nu numai de distanţa faţă de stea”, a spus el.