Ce contine patlagina?

Patlagina este planta erbacee perena, creste pana la 40 cm inaltime, se poate intalni pretutindeni adaptandu-se foarte usor si rapid in orice fel de conditii, de la ses la munte, atat pe pasuni cat si in culturi, pe marginea drumului sau a apelor. Frunzele ovale, medii spre mari, petiolate si ci varful limbului ascutit, tulpini drepte, subtiri, florifere, avand in varf flori de dimensiuni reduse, culoare galbuie, alba sau bruna (in functie de specie) sub forma de spic, alcatuite din 4 sepale si 4 petale iar androceul din 4 stamine, fructul este o capsula biloculara cu seminte brune cand e copt.  Patlagina infloreste din mai pana in septembrie.
Radacina este sub forma de rizom scurt, bine infipt in pamant, de culoare galbena si ramificata. Se recolteaza toata vara avand mare grija la uscarea frunzelor.
Nu are miros specific dar gustul este acrisor-amarui.
In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele sau toata partea aeriana, inclusiv semintele.
Planta contine: aucumbina sau aucubozida cu structura furanica, mucilagii (xiloza, acid poliuronic, pentozane etc.), tanin, alantoina, glicozizi, saponine, zaharuri, ulei volatil, rezine, substante proteice, carotenoizi, filochinona, substante minerale ( potasiu, calciu, fosfor, magneziu, zinc, fier, sodiu, mangan, cupru, bor, molibden si aluminiu), substante antibiotice, vitaminele a, C, K. Semintele contin mucilagii si planteoza.
Patlagina are calitati terapeutice foarte apreciate: antimicrobiene, emoliente, antiinflamatorii, expectorante, diuretice, antidiareice, cicatrizante, depurative, astringente, hemostatice.
 
Uz intern:  
- tuse, tuse convulsiva, afectiuni ale aparatului respirator, astm pulmonar si bronsic, tuberculoza, pulmonara limbrici, abcese, amigdalita cronica, arteroscleroza, afte, infectii bucale, faringite, traheite, gastrita hiperacida, ulcere si ulceratii - sub forma de suc sau ceai, decoct, infuzie.
 
Uz extern:  
- acnee, rani, eruptii si iritatii cutanate, eczeme, umflaturi, furuncule, zona zoster, inflamatii articulare, reumatism – sub forma de suc, cataplasme din planta proaspata, strivita, oparita sau sub forma de ceai, decoct, praf de planta uscata simpla sau in diverse creme si unguente.

Patlagina are multe proprietati terapeutice

Patlagina a fost recunoscuta pentru virtutiile ei terapeutice inca din timpuri stravechi. In functie de zona geografica, apare si sub denumirea de platagina, limba oii, limba sarpelui, limba broastei sau mama ploii. Creste pe marginea drumurilor, in pasuni si luminisuri, pe campie, la deal si la munte. Nu este o planta pretentioasa si daca ai nevoie de binefacerile ei, o gasesti si iarna, cu frunza verde, sub stratul de zapada.

Atat patlagina cu frunze inguste, cat si cea cu frunze rotunde au aceleasi virtuti terapeutice. In scop terapeutic se folosesc frunzele care sunt bogate in vitamina A, C si K, in mucilagii si tannin, si in minerale: calciu, fier, zinc, magneziu.

Frunzele se recolteaza pe vreme uscata, in timpul infloririi cat si dupa, pana toamna, tarziu, pentru ca atunci sunt mai bogate in principii active.

Intern, preparatele din frunze de patlagina se folosesc in bronsite, astm, diaree, ulcer gastroduodenal, in hipercolesterolemie, hipertensiune arteriala, ateroscleroza, hemoragii.

Infuzia se face din una, doua lingurite de planta peste care se toarna 200 ml de apa clocotita. Se lasa la infuzat cateva minute, se strecoara si se bea cald, indulcit, de preferinta cu miere, pana la trei, patru cani pe zi.

Impotriva tusei si a altor afectiuni respiratorii, se face un sirop din 50 de grame de planta peste care se toarna o jumatate de litru de apa clocotita. Se lasa la infuzat zece minute apoi se strecoara. La lichidul existent se adauga aceeasi cantitate de miere de albine poliflora, se amesteca bine si se ia cate o lingura de cateva ori pe zi. Preparatul nu se administreaza diabeticilor.

Tinctura de patlagina se obtine turnand 250 de grame de alcool alimentar, de 70 de grade, peste 50 de grame de pulbere de planta. Vasul se tine inchis si se agita de cateva ori pe zi. Dupa 15 zile, se strecoara. Se iau cate 10, 15 picaturi sau chiar o lingurita, diluata in apa, impotiva afectiunilor pomenite mai sus.

Extern, infuzia sau frunzele proaspete de patlagina se foloseste in tratamentul furunculelor si al abceselor. Frunzele de patlagina se spala bine, se usuca in tifon sau prosop, se trece usor cu sucitorul peste ele si apoi se aplica direct pe rana, fixandu-le cu un bandaj. La rani se mai foloseste si zeama de frunze proaspete de patlagina.

Decoctul din frunze de patlagina trateaza rani vechi, greu vindecabile. Cataplasmele cu patlagina calmeaza durerile provocate de zona zoster.

Adunati frunza de patlagina numai din zonele nepoluate, departe de oras, in care nu traiesc caini.