Sub denumirea generică de alimente tartinabile preparate
industrial se ascund diverse cocktailuri de aditivi alimentari, arome,
coloranţi, săruri, gume și produse procesate de calitate inferioară,
frumos prezentate și foarte gustoase. Dar consumându-le frecvent, te
expui unor boli grave.
E greu să le reziști și, cel mai adesea, preferi să crezi că
pericolul este mic. Dacă dieta ta este una monotonă, bazată pe alimente
procesate industrial, riscul de a te îmbolnăvi este inerent.
Obișnuiește-te să citești etichetele produselor pentru a învăţa să
identifici elementele nocive din alimente. Altfel, „nota de plată” va fi
tot mai consistentă odată cu trecerea anilor.Margarina
În cazul margarinei, tartinabilitatea este dată de saturaţia
acizilor grași din grăsimi care, la temperatura camerei, sunt solide.
Grăsimile bogate în acizi grași polinesaturaţi rămân lichide atât la
temperatura camerei, cât și la frigider. Hidrogenarea distruge acizii
grași esenţiali. Aceasta înseamnă o carenţă pentru organismul uman,
acizii grași esenţiali fiind singurele grăsimi de care organismul nu se
poate dispensa. Procesul de hidrogenarea are scop strict comercial, o
grăsime netartinabilă fiind mai greu de pus pe o feliuţă de pâine. Au
aceleași calorii precum grăsimile obișnuite, unt, untură, seu, dar nu au
aceleași calităţi nutriţionale. Mai mult, grăsimile hidrogenate pot
avea o mare cantitate de acizi grași trans, recunoscuţi ca fiind
aterogeni și cancerigeni.
Untul
Dacă untul nu conţine și grăsimi hidrogenate, este un produs sănătos, cu
condiţia să fie consumat cu moderaţie de persoanele sănătoase, adică 40
de grame pe zi. Pentru a-și păstra calităţile, untul nu trebuie folosit
la prăjeli. Pentru prăjeli poate fi folosit untul ghee, adică untul
clarificat. Altfel nu este bine să fie consumat la temperaturi ridicate.
Brânza topită
În special cea procesată cu săruri de topire, este contraindicată, mai
ales copiilor sau persoanelor cu osteoporoză, deoarece sărurile de
topire (fosfaţii) dezechilibrează balanţa calciu-fosfor și împiedică
depunerea calciului în oase sau predispune la depunerea lui în locuri
nedorite, generând osteofitele (ciocurile de papagal).
Trebuie evitată, mai ales la copii, brânza topită cu arome. Aromele
natural identice sunt arome artificiale, iar natural identic înseamnă
că într-un proces foarte elaborat de chimie industrială, se reconstituie
o aromă în notele ei definitorii, obţinându-se un substitut al unei
arome naturale. Acestea pot fi mai periculoase decât E-urile, care sunt
aprobate în Uniunea Europeană, pe lista pozitivă regăsindu-se
aproximativ 350 de E-uri, pe când aromele pot întrece chiar 3000 de
arome natural identice.
Pateul
Denumirile generice ale alimentelor sunt o mare ocazie de confuzie,
de aceea este bine să citim eticheta înainte pentru a ne face o idee
clară despre conţinutul lor. Denumirea de pateu lasă impresia că este
vorba de un aliment unitar, cu aceeași compoziţie. Sub denumirea aceasta
se ascund, în realitate, zeci de alimente diferite din punct de vedere
senzorial și nutriţional. Preparat în casă din ficăţei de pasăre,
consumat cu moderaţie într-o dietă diversificată și echilibrată, dar și a
unui stil de viaţă activ, pateul este un aliment hrănitor. În cazul
celui industrial, citind eticheta, vom descoperi că pateul de pasăre
conţine șorici și grăsime de porc, puţină carne de pasăre MDM (dezosată,
de o calitate biologică scăzută), o gamă largă de E-uri, cel mai
cunoscut fiind E 621 (glutamatul monosodic), polifosfaţi, gume care
reţin multă apă, multă sare, amidon (uneori de origine animală) care
poate conţine gluten și îl fac periculos pentru suferinzii de diabet.
Pateurile vegetale, recomadate adeseori ca produse de post, conţin
pe lângă proteinele din soia, grăsimi hidrogenate, bogate în acizi grași
trans, polifosfaţi, glutamat monosodic, colorant E-120 (carmin),
cazeină, caragenan.
Maioneza
Are o încărcătură calorică foarte mare din cauza consumului excesiv
de ulei de floarea soarelui, bogat în Omega 6, dar sărac în Omega 3.
Astfel, balanţa acestor acizi grași va fi foarte dezechilibrată, în
favoarea lui Omega 6, care este proinflamator. Cum cele mai multe
produse de tip fast sau junk food sunt procesate cu ulei de floarea
soarelui, se ajunge la o dietă considerată cancerigenă din cauza acestui
dezechilibru, în care ponderea lui Omega 6 este de 24 de ori mai mare
decât Omega 3. Orice produs care conţine multă grăsime, chiar și
vegetală, este un produs hipercaloric. În plus, maionezele industriale
conţin mulţi aditivi alimentari, arome, motiv pentru care ar trebui să
fie consumate doar accidental, în cantităţi mici.
Salata de icre
Înseamnă o cantitate foarte mică de icre, uneori de capelin, adică
pește oceanic fără mare valoare economică și foarte multă maioneză, deci
grăsimi, multe E-uri și gume (E-uri care gelifică produsul). Valoarea
lor biologică este foarte scăzută, având un aport de grăsimi nesănătos.
Pasta de pește
Este obţinută tot din pește fără valoare economică, ce nu poate fi
vândut ca atare, și conţine foarte multă sare și aditivi alimentari.
Supraingestia de sare este o mare problemă. Un adult ar trebui să
consume maxim 5-6 grame de sare pe zi (o linguriţă rasă) sau exprimat în
sodiu, 2-4 grame pe zi. Consumul în Europa este între 15 și20 de grame,
ceea ce duce la riscul apariţiei hipertensiunii arteriale, a
complicaţiilor bolilor cardiovasculare și renale. Copiii nu ar trebui să
consume mai mult de 3 grame zilnic, deoarece există cazuri de
hipertensiune arterială și printre copii, tocmai din această cauză.
Dulceaţa sau gemul
Sunt de alte denumiri generice. Contează proporţia de zahăr, fructe și
suc procesat industrial, precum și aditivi de îndulcire sau agenţi de
gelifiere. Pe lângă pectine (gelifianţi), aproape întotdeauna se adaugă
acidul citric sau E 330, care este nociv în cantităţi mari, pentru că în
prezent este obţinut industrial, nu din citrice. Mai pot conţine
înducitori artificiali: aspartam, acesulfam, sucraloză, ciclamat de
sodiu, precum și arome artificiale, coloranţi și conservanţi
artificiali.
Edulcoranţii tulbură metabolismul și echilibrul neuroendocrin care
generează o fragilă balanţă între saţietate și foame, provocând
obezitatea.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu