Basescu a dat un tun de 291 de hectare

Ultimul tun dat de Băsescu în România, pe banii contribuabililor este un teren de 291 de hectare, în comuna Nana din județul Călărași. Ca să cumpere terenul, Băsescu s-a folosit de instituțiile statului român, încălcând flagrant legea și Constituția.
Băsescu a devenit fermier prin intermediul fiicei sale, Ioana Băsescu. Până aici nimic în neregulă. Numai că terenul de 291 de hectare a fost cumpărat cu ajutorul a trei funcționari de stat: Adrian Rădulescu – consilier prezidențial, Lucian Papici – Procuror DNA și a lui Radu Ghețea – director CEC Bank.
Fără aceste trei persoane, Băsescu nu ar fi putut să devină fermier în comuna Nana. În timp ce uni români se chinuie și jumătate de an pentru un credit prin programul Prima Casă, ca să primească 65.000 de euro, Ioana Băsescu primește în cinci zile, un milion de euro credit agricol, deși ea habar nu are cu ce se mănâncă agricultura.
Consilierul prezidențial Adrian Rădulescu a sondat piața și a găsit terenul fertil, Lucian Papici a verificat dacă acesta este revendicat de cineva, iar Radu Ghețea i-a acordat un credit de un milion de euro, fiicei lui Băsescu.
Deși limita maximă de creditare pe care CEC Bank o poate acorda unei persoane fizice este de 700.000 de euro, fiica lui Băsescu a primit un milion de euro. Creditul a fost aprobat în doar cinci zile de la depunerea dosarului iar dobânda este una preferențială. Că deh este fiica lui Băsescu. Și abuzurile nu se opresc aici. Banca a supraevaluat terenul ca să poată să-i acorde Ioanei Băsescu, fabuloasa sumă de un milion de euro.
Pentru acest credit cadou, Radu Ghețea i-a cerut lui Băsescu să-l mențină în funcție la CEC Bank. Băsescu s-a conformat și l-a sunat pe Ministrul de Finanțe, Daniel Chițoiu și i-a cerut să nu îndrăznească să-l schimbe pe Ghețea.
Și uite așa a reușit Băsescu să devină fermier pe banii românilor, căci CEC Bank este o bancă de stat.
Mă întreb câte fărădelegi, furturi și bătăi de joc la adresa unui popor întreg mai poate face Băsescu fără ca vreo instituție să-l pună să plătească?

Legea privind descentralizarea a fost dezbatuta public

Legea privind descentralizarea a fost dezbatuta public, ieri, la sediul Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP), reuniune la care au participat reprezentantii a 15 organizatii neguvernamentale si sindicale. La dezbatere a participat si vicepremierul Liviu Dragnea.

Principalele teme de dezbatere s-au referit la transferul catre administratia publica locala a competentelor, aflate acum la nivelul ministerelor, legate de protectia mediului si de cultura, la modul de finantare a competentelor descentralizate si la influenta procesului asupra personalului din institutiile care urmeaza sa fie transferate de la nivel central la nivel local.

Astfel, reprezentantii ministerului au clarificat faptul ca personalul se transfera de la nivel central la nivel local fara nicio pierdere a drepturilor de care
beneficiaza in prezent, iar modalitatea de finantare pentru anul urmator este ca, in bugetul pe anul 2014, sa fie prevazute distinct sumele pentru institutiile si competentele care urmeaza sa fie preluate de administratia publica locala.

“Ideea de descentralizare nu este noua, se vorbeste despre acest lucru de mai bine de sapte ani, insa mereu apare, in spatiul public, ideea ca Romania nu este pregatita. Noi credem foarte mult in acest proiect, l-am inclus in calendarul nostru legislativ si in programul de guvernare, asadar nu este o noutate ca sustinem acest proces.”, a declarat viceprim-ministrul Liviu Dragnea, prezent la dezbatere.

Liviu Dragnea a subliniat ca este un proiect la care ministerul a facut permanent ajustari, pe masura ce s-au primit propuneri argumentate.

“Discutam de sapte luni cu foarte multe institutii, pentru ca tinta noastra este sa ducem decizia si competentele administratiei mai aproape de oameni. Toate criticile formulate astazi sunt argumente pentru schimbarea pe care ne-o dorim, pentru ca, practic, ele vorbesc despre neajunsurile din actualul sistem. Ceea ce ne dorim este sa ne rupem de un sistem administrativ care, in prezent, este in mare parte acelasi cu cel de dinainte de 1989″, a spus Dragnea.

MDRAP a organizat, pe parcursul anului, o serie de consultari pentru elaborarea si definitivarea acestui proiect. Astfel, au avut loc in toata tara consultari cu mediul asociativ, concretizate in dezbateri la care au participat structurile asociative ale administratiei publice locale, organizatii neguvernamentale si reprezentanti ai mediului academic. Ulterior, ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice a avut intalniri cu fiecare grup parlamentar, proiectul a fost dezbatut in Comisia de dialog social a ministerului, iar luna trecuta a fost lansat in consultare publica, prin postarea lui pe site-ul ministerului si publicarea anuntului cu privire la termenul si modalitatea de transmitere a eventualelor propuneri si observatii.

Cinci poliţişti rutieri care luau şpagă au fost prinşi

Cinci agenţi de circulaţie au fost arestaţi de Tribunalul Bucureşti pentru 29 de zile, fiind acuzaţi că luau mită pentru a nu-i sancţiona pe şoferii care încălcau legea. 
Şapte dintre poliţiştii de la Brigada Rutieră a Capitalei urmăriţi penal pentru luare de mită, fals intelectual sau abuz în serviciu contra intereselor publice au fost reţinuţi vineri seară, în timp ce alţi doi vor fi cercetaţi în libertate.
Măsurile au fost dispuse în urma audierilor şi a percheziţiilor făcute vineri la sediul Brigăzii Rutiere şi la locuinţele acestora.
 Printre poliţiştii reţinuţi se numără şi unul căruia i s-a făcut rău la descinderi şi a necesitat să fie transportat la spital,. Cei reţinuţi vor fi prezentaţi instanţei, sâmbătă, cu propunere de arestare preventivă.

Senatorii au adoptat o lege inchisoare 20 de ani

Senatorii au adoptat o lege prin care sunt interzise plantele şi substanţele stupefiante şi psihotrope, iar cei care o încalcă vor putea primi chiar şi 20 de ani de închisoare.
Riscă această pedeapsă toţi cei care vor cultiva, produce, fabrica, experimenta, extrage, prepara, oferi sau vinde astfel de substanţe. De vină este faptul că aceste substanţe au efect direct asupra creierului, provocând stări confuzionale, pierderea identităţii, halucinaţii, diminuarea atenţiei combinate cu efecte adverse precum dureri puternice de cap, anxietate, ameţeli, confuzie, atacuri severe de panică, creşterea frecvenţei cardiace, a tensiunii arteriale şi a temperaturii. Produsele se găseau sub formă de ţigări, pulberi, comprimate sau fragmente vegetale la preţuri cuprinse între 50 şi 120 de lei. Pentru a intra în vigoare, legea trebuie votată şi de deputaţi.