Traditii si credinte de Sfintele Paste

Calendarul nostru etnografic inregistreaza la Pasti o pagina bogata si variata de obiceiuri, credinte, legende si superstitii. Nici o sarbatoare din calendarul taranesc nu este atat de bogata in traditii ca Pastele. Potrivit conceptiei senine pe care poporul o are despre Inviere, toate obiceiurile si superstitiile in legatura cu Pastele au un scop bun, de dezlegare a tuturor relelor, de binefacere si de bun augur. Nimic intunecat de vraji si farmece rele nu se face in zilele din jurul Invierii. Iata cateva povestiri si legende de Paste: Floriile Taranii cred ca in Sambata Floriilor, mortii se scoala din morminte si asteapta la portile Raiului pana la Inviere, cand intra in gradina binecuvantata. Daca sufletele mortilor nu sunt purificate pe deplin, pomenile celor vii le ajuta sa ajunga acolo. In duminica Floriilor, toata lumea merge la biserica, spre a lua martisoare sfintite. Cum au primit ramura de salcie, copiii inghit o martisoara, ca sa nu se imbolnaveasca de galci, de friguri si ca sa fie frumosi si usori ca martisoara. Poporul crede ca salcia e sfanta. Se spune ca pe cand Iisus se afla rastignit pe cruce, Maica Domnului, nestiind unde se afla, s-a incaltat cu opinci de fier, a luat in mana un toiag de otel si a plecat in cautarea lui. Mergand, Maica Domnului a ajuns la o apa peste care nu putea trece. Vazand pe marginea apei o salcie inalta, Fecioara Maria a rugat-o sa se faca punte, ca sa poata trece rau. Salcia i-a ascultat rugamintea si s-a aplecat punte peste apa, pana la tarmul celalalt. Drept recunostinta, Maica Domnului a binecuvantat-o sa infloreasca cea dintai primavara si sa fie dusa la biserica, spre sfintire, in fiecare an, de Florii. Legenda oualor rosii In Vinerea Mare, se tine post negru si nu se lucreaza, e permis doar sa se roseasca oua. In unele regiuni ca Bucovina si Maramures, rositul si inchistratul oualor e o adevarata arta. Se imbina culori si se trag linii atat de desavarsit, incat nu-ti vine sa crezi ca e opera unor maini. O data cu inchistratul oualor, tarancile isi amintesc de legenda lor. Exista o sumedenie de variante. Iata una: Dupa ce il inmormantara pe Iisus, iudeii se adunara intr-o casa sa serbeze victoria asupra Lui. Cand se asezara la masa, unul le aminti vorbele lui Iisus, ca va invia a treia zi din morti. Atunci mai marele lor spuse in batjocora ca atunci va invia Iisus, cand se vor rosi ouale din farfuria de pe masa si cand va invia cocosul din oala cu supa ce tocmai se adusese la masa. Nu termina bine vorba, ca ouale se rosira si cocosul invia, batu din aripi si incepu sa cante, stropindu-i pe toti cu supa fierbinte. Romanii fac Invierea dupa cantatul cocosilor dintai si rosesc oua ca semn al invierii lui Hristos. Arderea comorilor Toti taranii stiu ca in noaptea Pastelui ard comorile. Cele curate ard cu flacara albastruie pentru a fi vazute de catre acela caruia i-au fost destinate de cine stie ce stramos. Daca tu esti fericitul, le poti lua fara sa ti se intample ceva. Exista si comori necurate sau blestemate, acestea ard cu flacara galbena. Au fost ingropate de vreun zgarcit stapanit de Satana, si acum este sunt in posesia Satanei, care tine oala cu galbeni intre picioare si ranjeste mereu de bucurie, privind aurul care arde in oala. Nimeni nu se poate apropia de aceste comori, caci Satana le adanceste mereu in pamant. Daca incerci sa sapi, te schilodeste asa de rau, incat toata viata nu mai esti om si poate sa ti se traga si moartea. Deschiderea cerului Pentru oamenii buni din popor, dar mai ales pentru copii, se deschide cerul o data pe an: la Craciun sau la Pasti. Sta deschis foarte putin, cat ai clipi din ochi si se inchide iar. Trebuie sa pandesti mult timp, poate si o noapte intreaga, ca sa poti prinde aceasta clipa fericita, cand orice dorinta ti se implineste. De cele mai multe or, insa, astepti zadarnic, caci te prinde somnul si nu stii cand se deschide cerul. Nu e nimic. Vei fi treaz de Craciun sau la Pastele urmator. Daca nici atunci nu-l vei prinde deschizandu-se, inseamna ca nu esti bun la inima. Pentru tine niciodata nu se va deschide cerul, in cazul acesta. Sfintirea Pastii In noaptea Invierii, nu se doarme, toata lumea sta treaza. Satul e o feerie de lumini, in timp ce copiii pandesc arderea comorilor si deschiderea cerului, gospodinele pregatesc blidul pentru sfinti. Iau un cos impletit din nuiele, in culoarea colacilor rumeniti, cu braie colorate in negru si argintiu, in care pun cea mai frumoasa pasca, oua albe si rosii, sare, slanina, zahar, mac, iarba mare, tamaie, o lumanare si colacul popii. Pasca sfintita se ia ca anafura in fiecare dimineata, ouale sfintite raman in casa ca podoaba, fara sa se strice. Din sarea, macul si radacinile de iarba mare se dau vitelor, carora femei haine le-au luat laptele. Felii subtiri de slanina sfintita se pun pe taieturi, cu zaharul sfintit de Pasti se face ceai bolnavilor suferind iar tamaia e buna de afumat casa, grajdurile, animalele si oamenii, ca sa nu se atinga Necuratul de ele. Precum se stie, Necuratul fuge de tamaie. Se mai aprinde tamaie sfintita la Inviere, in timpul marilor calamitati: grindina, potop, cutremur. Tot atunci se aprinde si lumanarea de la Pasti, care a ars in timpul sfintirii pastii. Precum vedem, toate sunt de real folos in casa taraneasca. Inainte de a pleca la Inviere, copiii se spala cu apa neinceputa, dintr-o strachina in care stau un ban de argint si un ou rosu. Aceasta pentru a fi curajosi ca argintul si sanatosi (rosii in obraji) ca oul rosu. Inainte de a se aseza la masa, copii ciocnesc oua. Unul zice Hristos a inviat, iar celalalt raspunde Adevarat a inviat. Eu merg in fiecare Paste, la bunicii mei la tara. Acolo nu este ca obicei deschiderea cerului si arderea comorilor, insa sfintirea pastii si tot ritualul de mai sus se respecta tot timpul cu sfintenie. Aceasta traditie face ca totul sa fie mai special, iar sarbatoarea sa capete un sens mai profund. Pastele blajinilor Pastele mic (sau Pastele blajinilor) provine dintr-un vechi ritual pagan si este tinut la o saptamana dupa sarbatoarea crestina. Aceste semidivinitati (numite si Rahmani, Rogmani, Urici), a treia generatie de la Adam si Eva, ar vietui intr-un taram ascuns dincolo de apa Sambetei, ajutand oamenii sa fie buni si drepti. Ei traiesc doar 30 de zile pe an, ca barbat si femeie, iar la amintita sarbatoare primesc de pomana numai mancare: cozonaci, colaci si oua rosii, care ajung in lumea lor numai daca sunt aruncate pe o apa curgatoare. Cum se calculeaza data cand cade Pastele in fiecare an: Pastele era o sarbatoare de primavara a vechilor evrei, avand ca data fixa ziua a 14-a din luna Nissan (prima luna a calendarului Iudaic), care ar corespunde, azi, zilei de 26 martie. Biserica ortodoxa insa sarbatoreste Pastele la o data care fluctueaza intre 4 aprilie si 6 mai a fiecarui an. Sarbatoarea Pastelui se fixeaza intotdeauna in a doua duminica de la prima luna plina, dupa echinoctiul de primavara, tinandu-se seama si de anii bisecti. Daca luam in consideratie intervalul de timp 1999-2050, folosind modulul de calcul prezentat mai sus, ca cel mai devreme Pastele a fost pe 4 aprilie 2010 iar cel mai tarziu in 6 mai 2040.